Guinness World Records , recunoscuta pana in 2000 dupa numele de Guinness Book of Records, este o carte de referinta publicata anual care contine o colectie de recorduri ale lumii recunoscute international, atat despre realizari umane, cat si despre extremele lumii naturale. Cartea insasi detine un record, fiind cea mai bine vanduta serie de carti.

Prima editie a fost publicata in 1955, comisionata de fabrica de bere Guinness dupa o dezbatere intre directorul menager Hugh Beaver si partenerii sai de vanatoare, legata de cea mai rapida specie de pasare de vanat europeana, problema care nu putea fi lamurita in cartile de referinta deja existente. A fost cercetata de Ross si Norris McWhirter, gemeni care erau atleti si jurnalisti britanici remarcati. Dupa ce cartea, denumita atunci The Guinness Book of Superlatives, a devenit un hit surpriza, multe editii ce au urmat au fost tiparite, in cele din urma ajungand sa fie revizuita anual, publicata in octombrie, ca sa coincida cu vanzarile de Craciun. McWhirterii au continuat sa o publice impreuna cu alte carti legate ca si continut. Ross a fost asasinat de catre armata irlandeza republicana in 1975. Norris avea o memorie enciclopedica – in seria televizata Spargatori de Recorduri, bazata pe carte, el raspundea la intrebari puse de copiii din public pe diverse recorduri si de obicei era capabil sa le dea raspunsul corect.

Incepand din 1964 cartea se vinde in peste 1 milion de exemplare anual. Apogeul vanzarilor este anul 1981, ajungandu-se la cota de 40 milioane de exemplare.

Editiile recente s-au concentrat asupra recordurilor umane. Competitiile variaza de la unele evidente, ca si ridicari de greutati pana la cele mai distractive, ca si cea mai lunga distanta pe care poti arunca un ou sau numarul de hot dog care pot fi consumati in 10 minute, cu toate ca inscrierile pentru concursurile de mancat nu mai sunt acceptate, probabil din teama de contestare. Pe langa recordurile de competitii, contine date ca si inaltimea celei mai inalte persoane (Robert Pershing Wadlow), cea mai grea tumoare, cea mai otravitoare planta, cel mai scurt rau (Roe River), cel mai lung serial dramatic (Guiding Light) si cel mai de succes vanzator din lume (Joe Girard, care a vandut 13 001 masini la o reprezentanta Chevrolet din Detroid intre 1963 si 1978).

Fiecare editie contine o selectie din setul mare de recorduri al bazei de date al cartii Guinness, criteriul acelor alegeri schimbandu-se peste ani.

Exilarea lui Norris McWhirter din rolul sau de consultant in 1995 si decizia subsecventa a Diageo plc de a vinde brand-ul Guniness World Records au schimbat-o dintr-o carte plina de text referinta intr-una orientata spre ilustratii, produs puternic colorat avand ca public tinta baieti intre 9-13 ani. Schimbarea n-a fost acceptata unanim, deoarece cartea nu mai e cuprinzatoare. Noul format, dominat de imagini a fost criticat pentru ca acorda atentie deosebita impactului vizual asupra „recordurilor” ca si malformatii fizice, legume care arata ciudat si cascadorii dubioase, insa aceste schimbari nu au afectat deloc succesul comercial.

Guiness Book of Records este cea mai vanduta carte cu drepturi de autor, castingand un loc in propiile pagini. Au mai fost produse un numar de reviste sumare, si emisiuni televizate. De asemenea in acestea se punea mai mult accent pe spectacular, cascadorii, decat pe dorinta de a informa sau a educa.

Majoritatea recordurilor sunt exacte, dar cateva sunt puse acum sub semnul intrebarii. De exemplu, Guinness accepta ideea ca Shigechiyo Izumi este cel mai longeviv om; multi altii, de altfel, considera aceasta afirmatie a fi falsa. In alte cazuri, Guinness accepta faptul ca Apple iMac are cel mai scurt manual de instructiuni (sunt altele similare), si Trecatoarea Khardungla ca fiind cel mai inalt drum traversabil de masini (sunt doua mai inalte).

Un record special este recordul persoanei detinatoare de cele mai multe recorduri. Jonglerul elvetian Paul Sahli detine momentan acest record, cu 65 recorduri Guiness.

Multe recorduri care au fost incluse in carte, au fost scoase din motive etnice. Prin publicarea recordurilor intr-o categorie, cartea ar putea incuraja pe altii sa bata recordul, chiar prin pretul sanatatii proprii, si a sigurantei. De exemplu, dupa publicarea recordului Celei mai grele pisici, multi proprietari de pisici si-au suprahranit animalele peste limitele a tot ceea ce este sanatos, astfel aceste articole fiind eliminate. De asemenea recorduri legate de cascadorii periculoase nu sunt publicate destul de des, de exemplu cele legate de scufundare libera. Alte recorduri, ca si Inghitirea Sabiei, au fost eliminate de la urmatoare mentionari, deoarece detinatorii actuali au reusit peste tot ceea ce este considerat omeneste tolerabil in conditii de siguranta.

Au fost cazuri in care recorduri inchise, au fost redeschise. De exemplu, recordul inghitirii sabiei a fost clasificat ca si inchis in editia din 1990 a Guinness Book Of WorldRecords, dar show-ul tv Guinness World Records Primetime, care a inceput in 1998, a acceptat 3 concurenti pentru inghitirea sabiei.